umple

Look at other dictionaries:

• umple — ÚMPLE, úmplu, vb. III. 1. tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline; a băga înăuntru (până sus); p. ext. a face să conţină o cantitate oarecare din ceva. ♢ expr. A şi umple burta (sau pântecele) = a mânca mult. A şi umple… …   Dicționar Român

• încărca — ÎNCĂRCÁ, încárc, vb. I. 1. tranz. A umple un vehicul, un recipient, un agregat de prelucrare etc. cu ceva. ♦ A pune un obiect greu sau mare într un vehicul sau pe spinarea unei persoane ori a unui animal pentru a fi transportat. ♦ A introduce… …   Dicționar Român

• inunda — INUNDÁ, inúnd, vb. I. tranz. 1. (Despre ape; la pers. 3) A ieşi din matcă şi a se revărsa peste maluri; a acoperi o întindere de pământ (revărsându se peste maluri); a se revărsa, a îneca, a potopi; p. ext. a pătrunde în cantitate mare într o… …   Dicționar Român

• Comparison of code generation tools — This article compares variable metamodel code generation tools[clarification needed]. Fixed metamodel code generation tools, such as UML tools, are excluded (see List of UML tools). Name Creator OS First public release Latest stable version… …   Wikipedia

• bituma — BITUMÁ, bitumez, vb. I. tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei şosele. ♦ A umple cu o substanţă bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei şosele. – Din fr. bitumer. Trimis de paula, 21 …   Dicționar Român

• năpădi — NĂPĂDÍ, năpădesc, vb. IV, 1. tranz. A invada, a cotropi; a cuprinde din toate părţile, a împresura; a acoperi, a umple. ♦ fig. A copleşi, a doborî, a birui. ♦ (Despre plâns, râs) A l cuprinde, a l apuca (pe cineva) cu putere, fără a se putea… …   Dicționar Român

• plin — PLIN, Ă, plini, e, adj., s.n. I. adj. 1. (Despre vase, încăperi, recipiente etc.) Care este umplut cu ceva, în care se află ceva până la limită. ♢ expr. Plin ochi = umplut până la limita capacităţii. A fi plin de sine (sau de el) = a avea o… …   Dicționar Român

• umplutură — UMPLUTÚRĂ, umpluturi, s.f. Ceea ce serveşte pentru a umple un spaţiu, un gol etc. ♦ spec. Preparat culinar care se introduce într un înveliş comestibil, alcătuind împreună cu acesta o mâncare sau o prăjitură. ♦ spec. Material granular sau… …   Dicționar Român

• îmbiba — ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. tranz. şi refl. A (se) pătrunde, a (se) umple de un lichid, de un gaz etc. ♦ tranz. fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere. Trimis de valeriu, 25.04.2003 …   Dicționar Român

• îmbâcsi — ÎMBÂCSÍ, îmbâcsesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) umple, a (se) înţesa de praf, de murdărie sau de miasme. ♦ refl. (Despre aer) A deveni înăbuşitor. 2. tranz. (reg.) A umple ceva, îndesând sau înghesuind. – În + bâcsi (reg. a umple, a ticsi,… …   Dicționar Român